vineri, 7 noiembrie 2014

All by myself

Ieri am experimentat, pentru prima oară, mersul la concert singură. Am mai fost la film o dată, deci era oarecum logic să mai urmeze și altele. Nu eram eu foarte convinsă dacă merg sau nu, dar m-am hotărât pe ultima sută, astfel că la 21.24 eram deja în local. Și cam aici s-a încheiat și singurătatea că, nici bine nu am deschis ușa și, hopaaa, Grig. Grig, Grigore e un băiat pe care l-am întâlnit prima dată la Revelion și tot atunci a fost și ultima. M-am bucurat că l-am văzut, am povestit tot felul, el era însoțit de gașcă și ne-am pus împreună la masă (am avut noroc că rezervare nu se mai putea face de o săptămână). La foarte scurt timp după ce a început concertul, hopaaa, Mariana. Mariana e o gagică pe care am cunoscut-o într-un mod inedit și foarte frumos. Ea s-a înscris voluntar la o acțiune pe care eu o aveam cu compania și de atunci am respectat-o și îndrăgit-o foarte tare pentru gestul ei și pentru ceea ce face în general.

Și uite așa m-am dus eu singură la concert și am dat acolo de o mulțime de oameni degajați, plus 2 omuleți dragi pe care nu i-am văzut de mult timp.

Concertul, că despre el era vorba, l-a avut ca star al serii (lol cum sună asta) pe Emeric Imre. Sigur cred că toți știu de melodia Nebun de alb, însă mai are o mulțime de alte piese tare frumoase. Și mi-a plăcut mult, am stat aproape 2 ore și m-am bucurat de fiecare moment. 2 chestiuni doar nu mi-au plăcut: multe comentarii politice din partea interpretului și foarte, foarte, foarte mult fum în local (The 80s Pub). Primul aspect: nene, lumea vine la concert să se bucure de muzică, să se relaxeze, să se detașeze, nu să ni se tot spună că vai cum e țara asta și pe mâna cui ajunge și tot așa. Știm și noi, e rău, dar de aia ieșim, să socializăm, să ascultăm o muzică bună, să nu murim singuri în casă, iar atunci vrem să nu ni se umple capul cu tot ce e la televizorul de acasă. Părere personală. Iar partea a 2-a, nu ar fi rău, totuși, dacă se organizează concerte, să se și creeze un cadru ok pentru omuleții care vin acolo. Am ieșit afară de câteva ori să-mi aerisesc ochii, nu am băut nimic, nu am fumat nimic, iar primul lucru când am ajuns azi în birou a fost: Vai ce ochi roșii ai!


Una peste alta, frumos concert, minunate piese!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu