În Arad de unde sunt, sau mai bine zis unde s-au mutat ai mei când aveam eu
5 ani, deci fără drept la comentarii, e o zonă destul de cunoscută pentru
tineri. Îi zice Căsoaia și nu e la distanță mare de Arad, vreo 50-60 de km așa.
Am făcut lista, ne-am strâns vreo 12-15, am sunat la o tanti care avea căbănuță
și am închiriat, ne-am asigurat că avem grătar și disc, doar suntem mari și ne
facem singuri focul și prăjim cartofi și facem aripioare și grătare, cu sos de
mujdei cu tot. Luasem carne, cartofi, condimente, apă, sucuri, băutură, tacâmuri,
pahare, băi, luasem o grămadă, căram fiecare un rucsac în spate de abia ne
urneam din loc. Dar...plecăm singuri în excursie. Ne facem singuri mâncare și nu
auzim predici de la părinți.
Ne-am interesat la gară de tren și într-o sâmbătă, la fucking 5 in the morning eram
pe peron să luăm trenul. Știam că trebuie să coborâm la Târnova și de acolo să
o luăm către Căsoaia.
-
Cât
avem, mă, până la Căsoaia din gară?
-
Nu
știu, mă, nu mult, e aici aproape, imediat.
........
Așa credeam noi. Well...cât se poate de eronat. Din gară și până unde
trebuia să ajungem aveam cam 7 km așa...lejer. Țineți seama vă rog că la vremea
respectivă foarte puțini dintre noi aveam calculator acasă, internetul era doar
la orele de info, iar telefoane deștepte nu aveam nici care. Habar nu aveam
încotro să o luăm, am mers complet în întuneric încă de acasă, fără net și
adresă, fără să avem habar de ceva. Mă mir și acum cum de ne-au lăsat
părinții...
Probabil la insistențele noastre că suntem maturi și responsabili...
Primul gând în gară a fost să ne întoarcem înapoi la Arad. Eram copleșiți de cei 7 km pe care îi mai aveam de făcut și nu știam cum...Partea proastă a fost că aveam tren abia foarte, foarte târziu. Deci
varianta a picat imediat.
Ce-am făcut?
To be continued...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu