Nu ştiu cum să încep un mail

Da, uite fix aşa, habar nu am cum.

Bine, dacă trimit la prieteni, e clară treaba, sunt zeci de variante, luate în diferite combinaţii, în funcţie de dispoziţie şi destinatar. Nu acolo e problema. Ce te faci când ai de trimis la lume mai...nu tocmai în cercul de prieteni, dar nici nu ştiu ce persoane importante, de alea de tre să le domneşti încă din primul rând.

Clar nu poţi să începi cu „ceau”, „ciau” sau „ceao”.

Mă enervează „Bună”. Adică bună ce? Se permite în cazul cunoştinţelor, nu aşa de prima dată, când poate nu ştii nici vârsta „andresantului”, nici funcţia, nici...dispoziţia.

„Bună ziua” e poate cel mai potrivit, dar mi se pare că sună ca o ţeavă înfundată, deci nu-mi place. E prea comun, asa...

Să începi cu „Stimate/ă Domn/ă” iar nu-mi place.

Sigur, poţi trece direct la subiect, adică oricum sunt formalităţi de 2 bani, precum şi formula de final „cu respect” şi toate cele când tu habar n-ai de omul care citeşte, dar deh, e politicos şi încă mai ţin minte de la şcoală, cei 3 must ai unei scrisori: început, cuprins, încheiere.

Şi având în vedere că tocmai am de scris un mail la care nu cunosc persoanele în cauză, aleg varianta cea mai bună dintre toate (care nu e simplu bună), ci pe cea mai comună, bună ziua, până mă ajută şi pe mine cineva cum se salută!

Pană atunci,  pe post de încheiere,

Ciao!