În drumul meu spre job trec peste 3 linii de cale ferată. Două cu baieră,
deci nu opresc decât atunci când se lasă baieră și una la care am stop. Deci
opresc. Aici trece foarte greu trenul, în 2 ani si 2 luni l-am văzut o singură
dată, dimineața tare devreme.
Treaba cu trenurile e una extrem de frustantă, pentru mine cel puțin.
În timpul masterului, făceam naveta Arad-Timișoara. Plecam în fiecare
vineri și mă întorceam duminica. Mereu cu personalul sau regio sau ce denumiri
se mai dau acum. Asta trebuie să faceți, să schimați denumirea, nu trenurile.
În fine, și cum mergeam eu așa, vreo oră jumate 60 de km, vedeam de toate:
oameni eleganți, nespălați, copii, fețe vesele, oameni triști. De obicei
citeam, că ce altceva să fac atâta amar de vreme. Încercam, pe cât posibil, să
stau singură în vagon să am liniște. Asta până într-o zi când pe la
piciorele-mi trecu una bucată șoricel, extrem de scârbos (blleeeaahhh) și
extrem nelalocul lui. Ce faci, nene, în
compartiment?? Atât de jegoase sunt trenurile de la noi. Atât de jegoase.
Nu intru in discuții cu toaleta, știți cu toții. Bine, ar spune unii, e
personal, ce vrei? Păi sincer, vreau condiții, dar bănuiesc că asta e greu de
cerut. Sigur sunt și trenuri de alea jmechere,
care se mișcă mai repede, dar pentru care dai salariul pe 2 săptămâni. Nu mai zic
nimic de cum arată gările...
În vară am fost în Belgia. Ne-am plimbat mult cu mașina. În ultima zi,
soțul fetei nu a putut să ne ducă la Bruxelles așa că am luat copiii, i-am
trântit (cu grijă) în cărucioare și ne-am urcat în tren. Personal, da? Nene, ca
săgeata noastră. Fără nici un pic de exagerare. Curat, scaune moderne,
controlor care spune Bon Jour, madame, nu
sictirit și pițigăiat Biletele la
control, vă rog, asta în caz că nu se grăbește și omite să spună acel vă rog. Trenul ( personal, da?) avea
afișaj electronic, adică să știe tot omul unde e și ce stație urmează, să se
poată pregăti să coboare. Noi cred ca doar la cel mai jmecher tren avem așa ceva. În rest, descurcă-te. Fă-ți lista cu
stațiile de acasă și descurcă-te unde să te dai jos și de când să te
pregătești.
De fiecare dată când prind barieră mă gândesc la această comparație. Și e
frustrant și mă gândesc că probabil și copiii mei vor merge cu personalul ăsta
infect, cu companie animală în vagon, cu miros de urină și țigări.
foto: http://splitshire.com/
2014. Trenurile astea încă circulă.
Iti inteleg Doris frustrarea....mai ales ca mie chiar imi place sa calatoresc cu trenul si, evident ca le prefer pe cele care arata civilizat! :) Din pacate sunt prea multe de spus si parca nu incap pe un singur blog, intr-o singura postare dar, dincolo de clasa politica care evident nu face nimic pentru a remedia situatia trebuie sa ne schimbam si noi mentalitatea si...sa avem un pic mai multa grija de ceea ce folosim. Cat despre partea de incheiere....da, cred ca chiar si copiii generatiei noastre vor merge cu aceleasi trenuri infecte pentru ca, la prima vedere pare a fi nevoie de sume colosale pentru a aduce o schimbare substantiala in ceea ce priveste caile ferate romane (se mai numesc CFR??)
RăspundețiȘtergereAia da, sunt multe de spus si oricum s-au tot spus si nimic, din pacate. Asa e, tine foarte mult si de noi, dar ma gandesc, atunci cand mergi cu un tren extrem de mizerabil, cine se mai oboseste sa puna in geanta un ambalaj de ceva si sa-l arunce la cos? Evident, nici nu s epune problema de cos in vagon.... Asta e ca treaba aia cu 1 mai, toata lumea merge la gratare si nu curata dupa ei. Si tot ei comenteaza ca "nu mai mergem dom'le acolo ca e mizerie..." Da, e mult de dezbatut :))
RăspundețiȘtergere